Mucenici - simbol și semnificație

    Acești covrigei dulci sunt făcuți în toată țara Românească în data de 9 martie a fiecărui an, sărbătorindu-se astfel Sfinții 40 de Muceninci din Sevastia. În această zi se țin număroase obiceiuri în funcție de zona geografică. Gospodinele încep să gătească acești colăcei, iar bărbații au de baut 40 de pahare (păhărele) cu vin pentru a avea putere de muncă pentru anul care vine. Se consideră că vinul ce se bea în această sărbătoare se transformă în sânge.
    Ceea ce este interesant la mucenici este forma lor de 8 ce se consideră a fi o stilizare a siluetei umane. Acesta este un simbol străvechi ce semnifică deasemenea și continuitatea, ciclicitatea vieții, racordarea la tradiție, bogăție spirituală și materială. Unii mucenici sunt făcuți sub formă de spirală dublă - reprezentând energia regenerativă, evoluția, legătura cu strămoșii. Se pare că aceste forme se foloseau intuitiv sau cu bună știință atât în decorarea suprafețelor textile dar și în bucătărie la facerea colacilor, cozonacilor și altor alimente.
     Ingrediente:
500 gr. făină
3 ouă ( sau 5 linguri de ulei pentru varianta de post) 
1 cană cu lapte ( sau apă călduță dacă îi vreți de post)
1 cubuleț de drojdie
4 căni de zahăr
200 gr. unt topit
300 gr. nucă măcinată
coaja de la 2 portocale
esență de vanilie
praf de sare
praf de copt
miere 4 linguri
Se dizolvă cubulețul de drojdie în lăptic apoi se amestecă cu făină, sare, praful de copt, 2 ouă și un gălbenuș ( albușul se păstrează pentru a unge mucenicii înainte de a fi băgați la cuptor), 2 căni de zahăr, untul topit și coaja de la portocale. După ce se frământă aluatul se acoperă și se lasă la dospit pentru o oră. Între timp se face siropul din cele 2 căni de zahăr, 1 cană de apă și esența de vanilie, se lasă pe foc timp de 15 minute până se topește zahărul.
Din aluat se rupe câte o bucățice ce se va rula și apoi se pune în formă de 8 în tavă. După ce sunt gata toate formele se ung cu albuș de ou bine bătut, apoi se bagă la cuptor pentru 40 de minute la foc mediu pâne se vor rumeni frumos. Imediat după ce sunt scoase din cuptor se dau prin sirop pentru a se menține pufoase, apoi se ung cu miere și se vor decora cu miezul de nucă.
Poftă bună!

   

0

Pampuște

  Pampuște sau mai pe înțelesul tuturor, gogoși. Bunica obișnuia să ne facă acest desert de obicei sâmbăta seara când ne adunam cu toții în casă după o zi petrecută pe afară la joacă. Este o rețetă simplă și delicioasă făcută cu drag de fiecare mămică și bunică din Bucovina pentru cei mici și mari.

   Ingrediente:

350 gr. făină

2 ouă

esență vanilie

sare

1 cană lapte călduț

6 linguri de zahăr pudră

coaja rasă de la 2 portocale

3 linguri de ulei

25 gr. drojdie

   Se amestecă făina cu drojdia, sare, 3 linguri de zahăr, laptele cald, cele două ouă, esența și coaja de la portocale. Se frământă bine aluatul apoi se pune la dospit pentru 40 minute, acoperind vasul pentru a avea căldură. Când este gata, aluatul se întinde lăsându-l cam de 1 cm grosime apoi cu gura unui pahar se fac formele de pampuște. Se pun la prăjit în ulei până se rumenesc pe ambele părți, când sunt gata se lasă la răcit presărând zahărul pudră peste ele la final. Poftă bună!

             

0

Borș de sfeclă

  Sfecla este o legumă antioxidantă, bogată în fier, detoxifiantă și foarte bună în prevenirea bolilor de sânge. Este indicat să o consumăm în stare cât mai naturală, ea fiind destul de dulce dacă este coaptă îndeajuns; voi reveni cu o salată de sfeclă crudă într-un articol viitor.
  Când este gătită aceasta își mai pierde din nutrienții ce îi conține, de asta în borș l-am pus la final după ce am dat oala de pe foc, păstrându-i cât mai mult din proprietăți dar și culoarea  . Această rețetă se consumă mai ales iarna, pentru o masă mai bogată în vitamine.
  Ingrediente:
2 morcovi
1 rădăcină de pătrunjel
2 cartofi
2 cepe mari
1 sfeclă mărișoară
un sfert de rădăcină de țelină
1 crenguță de cimbru
1 legătură de pătrunjel
1 legătură de leuștean pentru borș
4 boabe de ienibahar
piper
sare
1 L borș
smântână
 
   Se toacă mărunt toate rădăcinoasele, iar sfecla se dă pe răzătoarea cu dinții mari. Între timp borșul se pune la fiert alături de jumătate de ceapă, leuștean, sare ( vezi indicații la borșul de fasole). În oala mare se pun la fiert legumele alături de condimente și de crenguța de cimbru pe care o vom scoate abia la final. Se păstreaza câteva frunze de pătrunjel pentru ornat iar restul îl punem în oală. Când legumele sunt fierte în aproximativ 30 minute, se adaugă borșul și se mai lasă pe foc până mai dă un clocot. La final după ce am închis focul se pune și sflecla roșie. Se servește simplă sau cu smântână.
   Spor!

0

Tocinei

    O mâncărică foarte bună și simplu de făcut, specifică Bucovinei, adusă de nemți în perioada ocupației austro-ungare și improvizată de localnici în diferite moduri. Tocineii se pot consuma cu smântână și brânzică de oaie/ cașcaval atât în compoziție cât și pe deasupra, sau se mai servesc ca și desert alături de zahăr și smântână sau dulceață. Sper să încercați sunt delicioși mai ales calzi!

   Ingrediente:
12 cartofi
1 cană de făină de grâu
2 ouă
sare
smântână 

  Cartofii se dau pe răzătoare, partea cu dinții mici. Peste compoziție se adaugă sarea, ouăle și făina, opțional cașcaval. Cu o lingură se pune în tigaia cu uleiul încis și se așează  într-o formă ovală. Se pot pune ori mai groase pentru a fi mai pufoase sau în strat subțirel pentru a fi mai crocante. După ce s-au prăjit bine pe ambele părți se vor pune pe o farfurie tapetată cu șervețel pentru a absoarbe uleiul apoi sunt gata de servire alături de smântână.
  Poftă bună!

0

Sote de mazăre

   Mama sau bunica obișnuiau să îmi prepare această mâncare și o făceau cu mazăre proaspătă crescută în grădină când încă era dulce iar bobul abia ce devenise împlinit. De bună ce era mazărea mama nu mă mai lăsa pe mine să o culeg că nu rămânea decât cu jumătate de porție 😊
   Este o mâncărică foarte bună eu o servesc alaturi de ou, simplă sau cu câțiva sâmburi de rodie presărați, îmi place combinația dulce acrișoară dintre cele doua; însă este și o garnitură bună pentru diferite feluri de mâncare.
   Spor și poftă bună!

 Ingrediente:
500 gr. mazăre congelată
3 morcovi mari
100 gr. unt
1 pahar cu apă
1 lingură de zahăr
sare
   Se pune apa la fiert iar între timp se toacă morcovul mărunt, după care îl vom căli în unt alături de jumătate de lingură de zahăr, pentru 10 minute la foc mediu cât să se înmoaie. Apoi se adaugă mazărea, sarea și restul de zahăr ce a mai rămas, acesta ajutând mazărea să își păstreze culoarea și oferindu-i un gust mai dulce. Se lasă compoziția pe foc mediu amestecând din când în când, până scade apa, apoi este gata de a fi consumată!
   Poftă bună! 😋
 

0

Mămăligă de cartofi

     Îmi place foarte mult mămăliguța asta pentru că iese foarte bună și sățioasă. Se servește alături de brânzică de burduf sau de oi/capră, ou fiert, ceapă și un pahar de iaurt. În zona mea cartoful este o legumă ce nu lipsește de la masă, asta pentru că rezistă foarte bine pe timp de iarnă iar oamenii au deprins obiceiul de fi creativi în zona asta culinară, mai ales dacă țin post. 

      În versiunea mea am folosit vreo 13 cartofi la 1,5 L de apă dar fiecare poate pune în funcție de ce capacitate are ceaunul de mămăligă, cu cât sunt mai multișori cartofi cu atât va fi mai bună. Unele gospodine preferă să zdrobească cartoful înainte de a adăuga mălaiul, însă eu îi tai în bucățele mijlocii, fiecare folosește cum îi place mai mult.

       Să purcedem! 😊

Ingrediente

-13 cartofi mijlocii

- 1 cană de făină de porumb

- sare

- 25 gr. unt / sau 1 - 2 linguri de ulei

  

       Curățăm cartofiorii apoi îi tăiem cubulețe și îi punem la fiert pentru 20 de minute. După ce cartofii sunt moi se adaugă ușor făina și sarea amestecând încontinuu. Dacă vreți să fie mai tare pune-ți mai multă făină mie îmi place să fie mai moale. De acum e practic același proces ca la o mămăligă normală, se mai lasă pe foc cam 10 minute la foc mediu. Se adaugă la final untul amestecând bine și apoi e gata de servire.

           Spor și poftă bună! 😋

2

Borș de fasole ca în Bucovina

        Am gătit acest borș de mai multe ori în București decât l-am făcut la mine acasă, și asta pentru că prietenii mei din capitală nu au prea mâncat borș de fasole ci mai mult un fel de supă, care era mai mult dulce și deloc acră. Într-adevăr mâncasem și eu o dată în oraș dar am crezut că trebuia să o acresc eu în farfurie cu oțet sau lămâie 😄

        Rețeta aceasta se mănâncă cu poftă în toată țara unii  mai adaugă și un ciolan afumat, , se mai servește în pâine sau alături de mămăligă și ceapă roșie presărată cu sare și puțin oțet de mere - așa obișnuia mama să îmi facă.  

          

Notă: înainte de gătire se lasă fasolele peste noapte în apă pentru a fierbe mai repede și ușor!

Ingrediente :

-1 ardei roșu

-1 rădăcină de păstârnac

-1 rădăcină de pătrunjel

-2 morcovi

-1/2 de țelină mică

-3 cepe galbene

- piper

- sare

- ienibahar 3-4 boabe

- 1 legătură de cimbru uscat

- 1 legătură pătrunjel

- 1 legătură leuștean ( am folosit leuștean uscat)

- 2 frunze de dafin

- o crenguță de busuioc 

- 1 l borș

- 300 gr. fasole uscată

- 400 gr. sos de roșii

- 4 linguri de ulei

- 1 l de iubire

          Întâi se pune fasolea la înmuiat peste noapte în apă, dacă se omite acest pas atunci va trebui să stea la fiert muuuult mai mult + minim 3 h la înmuiat. Într-o crăticioară se pune la fiert borșul cu leușteanul și jumatate de ceapă tocată, după ce dă primul clocot se mai lasă la foc mediu încă 15 min. 

          În acest timp punem fasolea la fiert, aici mai există un mit că se schimbă apa în care a stat, că se mai schimbă apa încă de 3 ori ca să nu existe o extorsiune de gaze în stomac ce pot amenința stratul de ozon al planetei 😉. Eu am încercat ambele variante și cu apă schimbată și fără, am obersvat că dacă schimb apa de mai multe ori își pierde din gust, până la urmă depinde de alegerile fiecăruia.

           Se toacă ceapa și ardeiul alături de restul rădăcinoaselor apoi se adaugă în oala cu fasole alături de legătura de cimbru, sare, piper și boabele de ienibahar. Se lasă la fiert 1 h - 1h jumate, cam până sunt moi legumele și fasolea. Până atunci avem timp să preparăm sosul de roșii ca să fie foarte gustos.

         Într-o tigaie se pun cele 4 linguri de ulei, sosul de roșii , frunzele de dafin, crenguța de busuioc și sare. Se lasă la foc mediu 15- 20 de minute amestecând cu o lingură din lemn din când în când.

      După ce au fiert legumele se adaugă borșul și sosul de roșii, se mai lasă până dă un clocot apoi e gata de servire! Atenție: de obicei la o supă sau la un borș ceea ce este acru se pune la urma altfel legumele vor fierbe mult prea lent!

           Poftă bună!

2